A.E. Baconsky – 100
REMEMBER Un catren mult citat sau o fantomă literară? Uneori, din filele contorsionate ale unei cărţi trecute prin cataclism, rândurile unei dedicaţii relatează istorii tragice ale unor destine apropiate în viaţa pământeană şi curmate într-o aceeaşi împrejurare. Dedicaţia pe Itinerar bulgar (1954): Pentru Veronica şi Milo această carte româno – bulgară cu toată iubirea amicului…
Ilarie Voronca – dedicaţia, între bucuria vieţii şi presentimentul morţii
Act de prezență către T. Mușatescu Acum ceva timp, am avut şansa ca, la o licitaţie a unei cunoscute case bucureştene, să pot intra în posesia unei interesante scrisori ce relatează istoria unei ediţii configurate de doi prestigioşi cunoscători ai avangardei româneşti, ambii repere în devenirea mea bibliofilă. „Cluj, 29 sept. 86 Stimate Domnule…
lIarie Voronca – dedicaţia, între bucuria vieţii şi presentimentul morţii (II)
Dacă despre prietenii apropiaţi se cunosc destule detalii, despre familia lui Ilarie Voronca se ştie relativ puţin: fiu al negustorului Isidor Marcus şi al Ceciliei, avînd o soră geamănă care a trăit doar patru zile, un frate, Alexandru Marius, viitor actor, şi o soră, Willy, ce a supravieţuit (vezi Născut în ʹ02) în 1931 unei tentative…
Zaharia Stancu – dedicaţia ca martor al unui destin zbuciumat (I)
Acum mai mult de zece ani, din liniștea bibliotecii mi s-a înfățișat o carte cu un titlu care trimitea direct la universul liric codat al marginalului: Pe muche de șuriu: cînturi de ocnă cu microglosare argotice și desene de Constantin Piliuță (1999). Pînă să plonjez în vîltoarea unor versuri scrise, parcă, într-o altă limbă românească, în capitolul care lămurește geneza acestor vorbiri paralele, am găsit o referire la prietenul meu, „fermecătorul Alexandru Marcov, medic la Spitalul Colentina, unde sticlele cu
George Astaloș – sau drumul dedicației, de la Singapore la Paris
Acum mai mult de zece ani, din liniștea bibliotecii mi s-a înfățișat o carte cu un titlu care trimitea direct la universul liric codat al marginalului: Pe muche de șuriu: cînturi de ocnă cu microglosare argotice și desene de Constantin Piliuță (1999). Pînă să plonjez în vîltoarea unor versuri scrise, parcă, într-o altă limbă românească, în capitolul…
Zaharia Stancu – dedicaţia ca martor al unui destin zbuciumat (II)
Ascensiune marcată de traducerea în 24 de limbi a romanului Desculţ, de la al cărui răsunător succes a rămas obsedat de marea iluzie a Premiului Nobel, în nădejdea căruia un harnic editor nordic, Cockelberg, i-a mai tradus şi difuzat cîteva romane în zonă, iar o caravană de 25 de librari scandinavi a descins în România să-l cunoască pe…
Dinu Săraru – 90. Urări cu… dedicații
Nu bănuiam cât de fidele sunt aceste tușe de portret ale venerabilului Dinu Săraru, pe care doar îl intuiam în zborul slovei mentorului meu, Ion Brad, înscrise pe salba de cronici Teatru românesc și interpreți contemporani (1965): Cred că e vorba de prima carte a lui Dinu cel neliniștit și impetuos…
Vasile Dobrian – un gravor al poeților
Parcă spre a confirma o dată în plus că destinul unui bibliofil este marcat aproape integral de febra căutărilor perpetue, meditând asupra lirismului condensat în gravurile lui Vasile Dobrian, aflam acum un timp despre existența broșurii Dobrian prezentat de Nicolae Argintescu Amza (1944), unul…
Alexandru Macedonski sau despre stilistica dedicației
Referindu-se la fantezia remarcabilă pe care Alexandru Macedonski o dovedea și în solicitările de a obține de la diverși potentați ai zilei fonduri necesare unor anunțate și iluzorii proiecte editoriale, marele său exeget, Adrian Marino, afirma pe bună dreptate în Viața lui Alexandru Macedonski…
Geo Dumitrescu – poezia dedicației
Încercând să controlez vehiculele înaripate ale memoriei mele în virajele sentimentale spre amintirea poetului Geo Dumitrescu, inevitabilul se produce și ele aterizează pe o hârtie îngălbenită de vreme a cărei lectură proiectează un element biografic semnificativ:
Ion Vlad – sub imperiul timpului
Mă uit pe ecranul telefonului care sună și văd imprimat în broderia lichidă a ecranului numărul de telefon al domnului profesor Ion Vlad. Gândul care m-a răvășit în acel moment a fost: i-a transmis de peste lumi că mi-ar prinde tare bine în aceste momente grele să-i aud vocea cu modulație gravă și…
Păstorel – portret din dedicații
Atunci când mi s-a propus să onorez aniversarea a 125 de ani de la nașterea lui Păstorel, am fost instantaneu învăluit de parfumul unei întâmplări vechi de acum vreo două decenii, în centrul căreia îl revăd pe mentorul meu într-ale bibliofiliei, Constantin Pappia, splendidă personificare a ideii de…